Dacă dorm mai mult de patru ore pe noapte înseamnă că am noroc....mă trezesc și privesc spre o nouă zi identică cu cea de ieri ce stă căscată spre un mâine la fel de insipid....Până la birou am vreo șase stații....însă mi-am vândut mașina ..........îmi afund căștile-n urechi și plec pe jos aproape zilnic sătulă de un RATB slinos...Trec printr-un parc ce nu are nicio vină că-i în drumul meu......și văd câini abătuți și femei îmbătrânite înainte de vreme cu ochii sclipind a corb spre un ceva strălucitor... Ajung într-un birou ce-mi aduce gust de închisoare și primesc zilnic vizite de la oameni crispați ce trăiesc într-un real ce-i depășește......Repet mecanic ce am învățat și totuși zilnic mai învăț ceva.....Apoi, totul se derulează în sens invers, doar că-n parc totul e gri și lucrurile nu-s mai atât de strălucitoare....și ajung într-o altă închisoare….. îmi mușc buzele crezând că visez dar, doare! Îi al dracu’ de real......așa că ce rămâne de făcut? Închid ochii și scriu povești........
marți, 14 decembrie 2010
Povestea...
Dacă dorm mai mult de patru ore pe noapte înseamnă că am noroc....mă trezesc și privesc spre o nouă zi identică cu cea de ieri ce stă căscată spre un mâine la fel de insipid....Până la birou am vreo șase stații....însă mi-am vândut mașina ..........îmi afund căștile-n urechi și plec pe jos aproape zilnic sătulă de un RATB slinos...Trec printr-un parc ce nu are nicio vină că-i în drumul meu......și văd câini abătuți și femei îmbătrânite înainte de vreme cu ochii sclipind a corb spre un ceva strălucitor... Ajung într-un birou ce-mi aduce gust de închisoare și primesc zilnic vizite de la oameni crispați ce trăiesc într-un real ce-i depășește......Repet mecanic ce am învățat și totuși zilnic mai învăț ceva.....Apoi, totul se derulează în sens invers, doar că-n parc totul e gri și lucrurile nu-s mai atât de strălucitoare....și ajung într-o altă închisoare….. îmi mușc buzele crezând că visez dar, doare! Îi al dracu’ de real......așa că ce rămâne de făcut? Închid ochii și scriu povești........
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
..............fac ce vreau în visele mele....... să iau un glob și să-l opresc în orice punct al lumii .... într-o clipă ajung acolo, po...
-
Urmezi Calea Soarelui........ Nu prea contează unde duce și nici cum o urmărești...... Apoi, între un apus și un răsărit............. -
Deschise geamul și parfumul florilor de liliac invadă întreaga cameră. Inspiră adânc aerul proaspăt al dimineții și zâmbi mulțumit. Se ...
Ghinion!
RăspundețiȘtergereParcul, azi, îi alb! :), dar personajele rămân gri...
Povestile sunt frumoase si e placut sa traiesti in ele, prin ele. Mai ales daca sunt povesti vesele, cu happy-end-uri. Viata reala e banala, adevarat, dar trebuie sa fim parte din ea. Cu RATB-ul ce duce oameni slinosi sau educati, cu parcurile care nu-s perfecte, cu vietatile ce le locuiesc care nu-s toate ireprosabile... Totul face parte din viata si nu e mereu roz sau verde. Exista nunate de gri si negru.
RăspundețiȘtergereNe mai refugiem in desen, in carti, in mintea noastra, in vise. Macar sa ne ramana refugiile acestea.
Sus fruntea!
E o binecuvantare sa poti sa evadezi in lumea povestilor. Ce-ai fi facut daca nu aveai harul acesta...ai fi devenit si tu o figura gri, asemenea celor din parc, iar eu mai saraca fara tine.
RăspundețiȘtergere