Postări

Se afișează postări din iulie, 2010

Pregătiri....

Gata! Mâine plecăm la munte! ...Pescărușul, se va reface timp de o săptămână la niște prieteni, care pleacă week-end-ul următor la mare....pe Ying și Yang îi las, la ai mei, undeva prin Ardeal și .......mița "maimuța" mea...bineînțeles că ne însoțește peste tot.......Deci, nu o să ne mai "auzim" timp de vreo două săptămâni.....așa că...... sper să vă regăsesc la fel de frumoși!
Psstttt...! Poate găsesc vreun vultur...:)

PS. Vă las alături de o poveste frumoasă.....sper să o ascultați cu plăcere!
http://townportal.ro/carti/edituri-rao/thomas-mann-muntele-vrajit/

Asculta mai multe audio Divertisment

1 și 2

Imagine
1.

Pescărușul pare a fi ok. Îi place să facă baie, se bălăcește de zor....pare mai vioi, dar încă nu are nicio intenție să își ia zborul..


 2.

M-am trezit cu "Ying și Yang" în curte....Bineînțeles că nu au mai plecat, le-am dat mâncare și i-am pudrat bine, pentru-că aveau ceva "musafiri". În schimb, mița mea este foarte, foarte geloasă, văd că nu le face nimic, dar îi supraveghează atentă.....



Oare în concediul acesta îmi este sortit să strâng Arca lui Noe? Ce mă fac dacă o să ajung la pantere, urși și alți "grei"?

De data asta...Leapșa de la Loredana

Imagine
Dacă eram un anotimp... eram toamna.
Dacă eram o lună...eram luna septembrie.
Dacă eram o zi a săptămânii...eram lunea.
Dacă eram o parte a zilei... eram timpul primelor gene de lumină.


Vezi mai multe imagini Diverse

Dacă eram un animal marin... eram căluț de mare.
Dacă eram un animal de uscat... eram panteră.
Dacă eram o virtute... eram adevăr.
Dacă eram o planetă... eram Soare.



Dacă eram un lichid... eram lacrimă.
Dacă eram o piatră... eram piatră de râu.
Dacă eram un metal... eram argint.
Dacă eram o pasăre... eram vultur.
Dacă eram o plantă... eram o frezie.



Dacă eram o stare a vremii... eram furtună.
Dacă eram un instrument muzical... eram o harpă.
Dacă eram un sentiment... eram speranță.
Dacă eram un sunet... eram sunetul ploii.
Dacă eram un cântec... eram o baladă.



Dacă eram un film... eram "La Vita e Bella".
Dacă eram un serial... eram Dr. House.
Dacă eram un oraș... eram o cetate.
Dacă eram un gust... eram dulce/amărui.
Dacă eram o aromă.... eram aroma fragilor.
Dacă…

Surpriza primelor ore de concediu...

Imagine
Am găsit un pescăruș....nu știu de ce nu poate să zboare! După un scurt popas în curte, găzduit într-o cutie, hrănit cu un pește de-al pisicii și cu ceva apă, l-am "îmbarcat" în căsuța de voiaj a pisicii și acuma, ne pregătim să mergem la medic...Îmi fac griji...sper ca totul să fie bine...

Ce?

Asculta mai multe audio Muzica

Ce ai face dacă ai avea ocazia să îți cunoști viitorul? Ai fi curios, ai fi grăbit să-l cercetezi, să vezi dacă visele și idealurile tale s-ar împlini? Sau ai sta tăcut, pe gânduri, cu teama de dezamăgire...?

P.S. Oficial, de vreo 49 de minute, sunt în concediu...timp de vreo 3 săptămâni...oare pe unde mă vor purta pașii?

Nebunie..

Asculta mai multe audio Muzica

Dacă nu ar trebui să țineți cont de soț/soție/copii/prieten, de amici, de șefi, de colegi, de imaginea voastră în societate...etc...vă întreb:
Care ar fi cea mai mare nebunie pe care a-ți face-o?

Îmi e silă...

Cum se face, că întotdeauna o telenovistă, băutoare de bere, e întotdeauna cea mai deșteaptă...? Cum se face de le știe ea pe toate, are fler și experiență de viață...? (a se traduce prin trei căsnicii ratate, patru copii imbecili și lene cât casa). Cum se face că știe DE CE și CUM a ales o persoană să aleagă ce a ales....culmea, brusc e un mare fan, dar nu dispus să cumpere un CD ci dispus să îl "împrumute"?
Îmi e silă....întâmplarea în grozăvia ei, m-a adus cu picioarele pe pământ și mi-a dat (din păcate) o lecție pe care o uitasem...și anume că trebuie să deschizi ochii și inima la tot ce e în jur, să-ți eliberezi sentimentele, să simți, să te stăpânești pe tine însuți...de tine, de ceilalți....

De ce?

Nu reuşesc să îmi revin....de câteva zile, parcă nu am niciun rost. Am văzut un om dansând pe stradă. Era singur, dar..înainta în paşi de dans şi zâmbea din tot sufletul...Acuma să presupunem că acel individ, era treaz şi în deplinătatea facultăţilor mintale....şi mă întreb: ce oare l-a îndemnat să îşi manifeste în acest fel bucuria? Ce anume îţi trebuie ca să fi fericit în aşa hal? Însă, tristeţea mea nu se datorează omului fericit,nu....Şi habar nu am de ce, nu reuşesc să mă regăsesc, nu îmi mai place nimic, nimic nu mă mai mulţumeşte, viaţa mea întreagă parcă s-a transformat într-un nimic. Pe unde mă întorc, pe unde mă uit, totul se traduce prin tristeţea mea. De ce? Nu ştiu! Momentele în care deschid calculatorul şi mă uit, undeva, departe...nefiind în stare să scriu un rând, sau să citesc ceva.....momentele în care cei din jurul meu vorbesc cu mine şi eu...răspund aiurea sau deloc.....momentele în care, cel ce practic se numeşte jumătatea mea, devine un necunoscut pe care îl urăs…

O parte...

O zi urâtă, dar care nu are legătură cu vremea de afară....o zi în care s-a mai desprins o bucată din sufletul meu....a căzut cu zgomot spărgându-se în mii de bucăţi, care cine ştie pe unde or rătăci...A rămas tot mai puţin şi doare...Doamne, cât urăsc minciuna şi prefăcuţii! Cred că dacă aş avea cum, acuma aţi vorbi de o exterminare....