Ce ne facem...

Ce ne facem cu căldura de afară!!? Nu e doar o întrebare, e un țipăt. Trei săptămâni de concediu: în prima m-am odihnit, în a doua am călătorit și în a treia se pare că mă transform în lavă....sau în dobitoc. De cum am intrat în orașul ăsta mirific, de la prima roată rulată pe asfaltul încins, ne-au apucat pandaliile. Brusc țipam unul la altul fără motiv, doar așa cred, să ne auzim tonalitățile, pisica nu mai înceta cu miau, miau...și asta pentru-că într-o blestemată de intersecție din Militari se lucra și au trebuit vreo 40 de min să trecem de ea.... Întotdeauna a fost un șoc reîntoarcerea în oraș.....dar parcă ca de data asta, nu a fost niciodată...nu e pic de aer, totul e îmbîcsit, mizerie, agitație.....Prietenul meu a rămas profund marcat de atmosfera de sâmbăta dimineața dintr-un orășel din Ardeal, lume calmă, unul citea ziarul, altul mânca porumb la un colț de terasă, unii se plimbau, alții făceau cumpărături....dar într-o ordine deplină. Era atât de liniștitor....  Orașul ăsta ne distruge, după ce mai întâi l-am distrus noi pe el. Se răzbună. Și îmi vin gânduri tâmpite...cred că ar trebui să mă abțin o vreme de la scris...Dar totuși nu pot să mă abțin să nu mă întreb de ce nu se face nimic...Ieri am trecut pe lângă biroul meu, în fața căruia se afla un mic spațiu verde....ieri nu mai era (spațiul verde, nu biroul). Îl asfaltaseră și puseseră un chioș de ziare....E atât de cald...și totuși nu văd o mașină stropind străzile, nu văd circulația întreruptă la anumite ore, nu văd un pic de conștientizare.....Apropo, de ce nu taxează domnii prostituția? Ar mai scoate niște bani, scutind pensionarii, șomerii, bugetarii de bătăi de cap?  E atât de cald.....căldura asta nu o fură nimeni?