Bun găsit !

       Inițial, vroiam să ajungem în Rezervația Naturală Retezat......rezervație care datează încă din anul 1935 și se întinde pe o suprafață de peste 380 kmp, undeva în județul Hunedoara, găzduind peste 1.200 de specii de plante, 185 de specii de păsări, animale salbatice și  lacul glaciar Bucura, cel mai adânc lac glaciar din țară, lacul Zănoaga și multe alte frumuseți......dar vremea, nu a ținut cu noi.

Așa, că....... am cam schimbat "obiectivul" vacanței. După ce i-am cazat de Ying și Yang .....

................am pornit să "cercetăm", așa că, vă las pe voi să "simțiți" aromele unei grădini din Ardeal... 

Ne-am perindat și prin Cetatea Devei........Cetatea Deva dateaza din anul 1269. Impovaratoarele obligatii ale taranilor iobagi au facut ca cetatea sa devina tinta numeroaselor rascoale. In anul 1784 stapanii cetatii au opus rezistenta rascoalei taranilor iobagi conduse de Horia, Closca si Crisan. Lipsiti de o buna organizare si neinarmati tarani au fost siliti sa se retraga, ei nereusind sa cucereasca cetatea, capeteniile lor fiind decapitate- Dealul cetatii s-a format in urma activitatii vulcanice in neogen, in urma cu 6-10 milioane ani. Cetatea este asezata pe dealul la poalele caruia se intinde orasul Deva. Sub dealul cetatii se afla si palatul Magna Curia, azi sediul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane. Cetatea Devei este in prezent o ruina incarcata cu legenda si mister, cu o priveliste deosebit de incantatoare.

- Cetatea Devei este declarata rezervatie naturala din anul 1988, aici existand ruinele cetatii Devei, numeroase plante endemice mediteraneene si exemplare de vipera cu corn.
- Cetatea a fost construita pe ruinele unei fortificatii daco-romane in jurul anului 1250 timpul regelui Bela al IV.
- Prima atestare documentara a cetatii dateaza din anul 1269 intr-un act emis de Stefan duce de Transilvania, in care se aminteste de castrum Deva.

- Incepand cu anul 1307 cetatea a fost resedinta voivodala.
- In anul 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o in castel nobiliar, ajungand astfel printre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei.
- In timpul revolutiei din 1848 in cetate se afla o garnizoana austriaca condusa de locotenentul Wurn, care la vestea victoriilor obtinute de revolutionari a minat zidurile cetatii.
- In anul 1849 revolutionarii au asediat garnizoana austriaca, iar in 19 august concomitent cu victoria revolutiei, explozia depozitului de munitie a aruncat in aer zidurile cetatii.
- In prezent se mai pastreaza centurile de ziduri intarite cu turnuri patrate sau circulare si cu porti monumentale.

La marginea de est a parcului este Liceul Sportiv Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”:

Am vizitat și Castelul Corvinilor:

La castel se ajunge pe DE 7 pana in dreptul localitatii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmand DN 68 B pana in orasul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmand bulevardele Traian, Republicii si Libertatii. Punctul terminus este Primaria orasului, iar de acolo urmand strada Constantin Bursan, va intampina silueta castelului.

Prima mentiune documetara a asezarii de la Hunedoara dateaza din anul 1278

Accesul în castel se face pe un pod de lemn, susţinut de patru piloni masivi de piatrã, plasaţi în albia pârâului Zlaşti, lãsând în urmã curtea husarilor şi nişa ce adãposteşte statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor şi al trecererilor peste apã.

Primul obiectiv major este Turnul nou de poartã, de formã rectangularã, de aici se ajunge, cu uşurinţã, în închisoarea castelului, care pãstreazã o uşã masivã de lemn

Curtea interioarã a castelului, iar în partea dreaptã se intrã pe coridorul de la parterul Turnului vechi de poartã, un turn de formã rectangularã, prevãzut cu douã niveluri de apãrare. Turnul vechi de poartã a fost pictat în frescã în vremea regelui Matia, urme din aceasta încã fiind vizibile pe latura nordicã. Şi aceastã parte castelului a fost modificatã în vremea principelui Gabriel Bethlen, acesta desfiinţând intrarea de secol XV şi construind în faţa turnului un bastion defensiv, numit Turnul alb Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta.

Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodatã si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului îl fura încercând sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceastã patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc. De altfel, si numele familiei provine din latinescul "Corvus", care inseamna "Corb", o pasare care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.

Sala Dietei, e plasatã la etajul Palatului Mare. Este construitã în stil gotic târziu, interiorul ei fiind modificat radical în secolul XVII în vremea lui Gabriel Bethlen, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatrã, şi compartimentarea ei, rezultând încãperi cu functionalitãţi diverse. De menţionat este faptul cã la primul nivel, rezultat în urma acestei intervenţii, se pãstreazã urmele unei picturi în frescã, ce prezintã nobili şi imagini de fortificatii ale vremii.Scara de piatrã, ce conduce la etajul Turnului Capistrano, spaţiu ce avea ca destinaţie în secolul al XV-lea gãzduirea cãlugãrului Ioan de Capistrano .Sala Cavalerilor, este una dinte cele mai interesante spaţii laice din Transilvania secolului al XV-lea, aici funcţioneazã expoziţia de tehnicã militarã, cu piese care ocupã o perioadã cronologicã extinsã (secolele XIV-XIX)

 Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa.

Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: "Apa ai, inima nu", ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata.
De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: "Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica". Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziþia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.

Camera domniţelor, se aflã plasatã la primul nivel al Turnului nou de poartã, deasupra coridorului de intrare în castel. Iniţial, a fost doar un nivel de apãrare în acest turn, iar în secolul al XVII-lea este tranformat în camerã de zi pentru doamnele din castel.

Eeee....am obosit doar adăugând pozele.....sper că nu v-ați plictisit...

Și uite că după câteva zile a ieșit și soarele....drept urmare am plecat spre Geoagiu Băi:

Statiunea balneoclimaterica Geoagiu - Bai este situata la 12 Km nord de orasul Orastie, zona deluroasa ce nu depaseste altitudinea de 600 m, intr-o depresiune formata din ultimele ramificatii ale Muntilor Metaliferi. Geoagiu–Bai se afla situat intr-un bazinet depresionar sculptat in partea de sud–est a Muntilor Sacarâmb. De o parte si de alta a statiunii se desfasoara o rama de culmi impadurite cu fag, gorunete si brad, când mai pronuntate când mai domoale impinse din Magura Boiului inspre Valea Muresului. In nordul localitatii Geoagiu–Bai domina dealul cu vârful Ceretul (550 m ), iar la sud–vest Cornetul Cigmaului cu culmile Piscul si Plesul, care nu intrec 500 m inaltime.Aici, erau vechile băi romane.....................

Pasiunea sportiva, ca si curatenia corporala la romani, au adus dupa sine, in toate epocile de existenta a acestora, construirea, amenajarea si folosirea pe scara larga a instalatiilor balneare de toate categoriile si proportiile, incepand cu cele ale locuintelor particulare, a bailor publice, construite, mai ales, in centrele urbane ( cum ar fi, de pilda, in Dacia, la Ulpia Traiana sau Apulum ), dar si in localitatile rurale ( de pilda la Micia), ca si baile cu ape termale tamaduitoare, folosite in scop curativ, in reabilitarea sanatatii si alinarea suferintelor.

In asemenea conditii este de la sine inteles ca avem pe teritoriul Daciei romane o serie de dovezi materiale, care sa confirme prezenta unor bai familiale de camera, nelipsitele bai din castrele militare pentru garnizoanele respective si sa sesizam captarea si amenajarea izvoarelor naturale termale din cuprinsul provinciei in statiuni publice balneare.


Statiunea balneara cea mai importanta, mai bine organizata si, ca urmare, mai frecventata de romani de pe teritoriul actual a Hunedoarei, a fost si a ramas pana in prezent, cea de la Geoagiu-Bai, antica Germisara. Denumirea statiunii e mostenita de la daci si mentionata apoi, sub aceeasi forma, si de romani.

Am vizitat și casa memorială Aurel Vlaicu, dar din păcate nu am putut să fac poze....în schimb, la cam un kilometru de imașul unde proba invențiile sale, am găsit o baltă de pește.....pește nu prea am prins, dar am găsit mulți, mulți trifoi cu 4 foi și doi chiar cu 5 foi....:)

Și am plecat spre munții Sureanu.....și a venit iar ploaia:

Ne-am mai plimbat undeva, pe malul Mureșului:

Undeva, la graniţa dintre judeţele Alba şi Hunedoara, la Ceru Băcăinţi, singura legătură a localnicilor cu lumea este un fel de bac, numit brudină, pe care îl folosesc să traverseze Mureşul.Brudina este de fapt o veche instalaţie de metal...............


 
Cam atât deocamdată : ) Sper că v-a plăcut! Multe din explicații le-am luat direct de pe net, din comoditate :)