joi, 4 noiembrie 2010

Unde o fi....?






Mai demult, m-am hotărât să-mi adun iubirea de prin colțurile sufletului și să o pun deoparte......Dar, pe alocuri prinse rădăcini ..... încât atunci când am smuls-o a lăsat răni adânci....Cu răbdare, am adunat chiar și cea mai firavă mlădiță........și-am pitit-o în buzunar.....Dar era prea aproape de mine. Am lăsat-o, undeva în cameră....și în fiecare zi o vedeam cum pâlpâie cu speranță.....Pleacă! Nu am nevoie de tine! Am deschis geamul și am aruncat-o departe, spre cer.......o pasăre o prinse și zbură cu ea, undeva.......Acuma, de la un timp îmi caut iubirea.....rănile nu se închid, își caută rădăcinile, fiorii au uitat ce să mai simtă, iar eu......țin mereu geamul deschis.......

12 comentarii:

  1. Fiecare frunză ce cade ţi-o aduce la fereastră...întinde mâna!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hmmm...pare prea simplu...încerc însă...
    Să ai o zi însorită...

    RăspundețiȘtergere
  3. Te imbratisez cu drag, pentru tot ce simti si ai scris aici !

    RăspundețiȘtergere
  4. :)
    Buna de dimineata, suflete!
    Frumos spus si mult adevar. In tinerete, oamenii au tendinta dupa o suferinta sa-si arunce iubirea, si dupa cum ai zis si tu... ea, vrand-nevarnd, prinde radacini.
    Dor...
    Ulterior isi dau seama ca fara ea nu prea pot exista si-atunci incearca sa o reaprinda, regaseasca.
    Un joc de-a fata oarba a omului deja adult!
    O vei regasi, negresit!
    O zi frumoasa, suflete!

    RăspundețiȘtergere
  5. Pup şi îmbrăţişez cu mare drag Septembrie cald şi aromind a...primăvară! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumos scris :). Nu o mai cauta..o sa vina ea exact atunci cand trebuie !

    RăspundețiȘtergere
  7. Cum sa scriu ceva aici cand eu am desprins radacinile, ranile sunt acolo, dar refuz sa le dau importanta??? Cum sa mai vreau sa iubesc cand stiu ca-mi este frica? Trebuie ca ai curaj, daca o astepti, daca ii lasi si geamul deschis ca sa apara. Eu mi-am pierdut curajul si inchid fereastra cu sapte zavoare, in fiecare clipa, de teama ca o adiere sa o readuca in sufletul meu. Sunt niste randuri minunate si te admir doar pentru curaj pentru ca inspiratia si duiosia sunt atribute de netagaduit ale paginilor acestea si-ale celei ce le umple.

    RăspundețiȘtergere
  8. Tot pasarea aceea o va aduce inapoi!

    RăspundețiȘtergere
  9. http://zbangalabangala.blogspot.com/

    :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Mulțumesc dragilor și ......vă îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...