miercuri, 24 noiembrie 2010

Matematică..



X vine în mod firesc. Se naște fără întrebări, din dorințe, din frumos. Se naște din zâmbet, din fiori, din priviri furate. Îți umple ființa cu acel ceva misterios..Te transformă și-ți dă putere...Te aduce mai aproape de cer, de nori, de soare, de ploaie, de tunet.....Le accepți pe toate cu aceeași pasiune, fără diferențe...
Apoi, peste un timp X se poate transforma, să spunem în Y. Într-un sentiment mai puțin comod. Privirile, zâmbetul, norii, ploaia, tunetul, cerul .....nu-și mai au sens. Ce cauză te-a dus de la X la Y? E puntea care leagă două suflete. O punte extrem de subțire. Nu vrei să treci, dar pur și simplu te trezești dincolo. Apoi, chiar dacă îți dorești să te întorci...nu poți. Odată ce ai gustat din Y....ai toate șansele să vrei mai mult. Mai mult, e Y înmulțit cu "n" stări....să zicem Z. Al naibii sentiment! Aici folosești zâmbetul, soarele, cerul, norii, tunetul împotriva celuilalt suflet...Te lupți cu arme de care habar nu ai că dispui.....Dacă nu îl întâlneai pe X nu ajungeai să faci cunoștință cu Z.
Însă am o "nerezolvare": cum faci ca Y+Z=X?
P.S.  X este iubire, Y este milă și Z este ură..:)))

4 comentarii:

  1. Din ura nu se poate naste iubire, dar din iubire se poate naste ura. Trist, dar adevarat. Trist pentru ca ideal ar fi ca sa nu existe ura, iar X-ul sa fie atotstapanitor. Cat despre Y... Nu cred ca de la Y poti ajunge catre Z. Cred doar ca direct de la X poti calatori cu rapidul la ura. Mila este placuta, daca are substrat, dar nu cand ea ia locul iubirii. Atunci este oribila si trebuie sa decapitezi totul. Ce ecuatie. Sa stii ca nu-i grea. Sau este a naibii de grea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Și eu totuși cred, că te poți întoarce la X...Cum? O să aflu...

    RăspundețiȘtergere
  3. Aşa e viaţa...te plimbă prin cele 3 neunoscute...

    RăspundețiȘtergere