miercuri, 10 noiembrie 2010




Am dormit 11 ore....Și nu am visat nimic! Am o senzație de gol....de viață....cum e posibil să nu îmi aduc aminte nimic? Am ajuns la birou, mergând robotic pe un drum necunoscut parcă...... spre sfârșitul zilei cât să le spun...la revedere...Și am senzația că noaptea e zi și ziua e noapte....În drum spre casă, m-am oprit pe o bancă......În dreapta cerului nefiresc de limpede sta agățată o semilună perfectă, iar în stânga lui se arăta timid o stea....Parcă desprinse dintr-un tablou ....... sau parcă eram într-un vis......Acum, trebuie să îmi pun la loc.....ziua la zi și noaptea.....la vise...

6 comentarii:

  1. imi place finalul:)
    melodia e f sugestiva:)

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    Bun regasit, septembrie!
    De cate ori intru la tine, ma gandesc ca este locul unde, cand am pofta de toamna frumoasa, pot poposi!
    :)

    Si mie imi place foarte mult epilogul!
    Spune-m ca ai si reusit!
    :)
    O zi frumoasa. Las la portita... tufanele!

    RăspundețiȘtergere
  3. Bun venit, Monica!
    Tzuguiatu'...multumesc pentru flori....sunt superbe!

    RăspundețiȘtergere
  4. Luna sta agatata, iar stelele sunt imprejur. O imagine idilica... Oarecum.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu lasa nepasarea sa se instaleze la tine in suflet!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Qed....o stea...una singură era..
    @Dreamer...mulțumesc...

    RăspundețiȘtergere