sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Nu-mi place.....




..............să fac cumpărături. Nu-mi place absolut deloc. Așa că, de dimineață, cu chiu cu vai, m-am urnit ...spre cumpărături. La casă...bineînțeles nu aveau să-mi dea rest. Contrar obiceiului, nu m-am dus aiurea să schimb.....am stat și am așteptat vreo minune. M-am gândit să-mi înlocuiesc țigările de abia cumpărate cu o cutie de bomboane de ciocolată..Mare greșeală! Pentru mine, cafeaua și ciocolata sunt dinamită curată. Cum magazinul era pustiu, nicio colegă nerăspunzând țipetelor disperate ale casieriței....am început să ronțăi bomboanele.....Și am ajuns, aici:...:)) la Romexpo....



imaginea, cu toate că nu e clară, mi-a adus aminte că trebuie să-i spun cuiva că am zărit un OZN.....
în rest, lume multă, cu diverse preocupări.....






aici am zăbovit cel mai mult...................




și aici..
 unii se odihneau citind cărțile abia cumpărate......
apoi.......am ajuns în parc........și am avut brusc o senzație de mare pustie, o mare în amurg de iarnă....


imaginea de mai jos m-a făcut să-mi doresc să plec la munte...nu știu de ce.........


iar colțul acesta parcă aștepta pe cineva...


aici, un alt târg......mă distram țopăind pe urmele albastre de pași gândindu-mă să-i urmez să văd unde mă duc.....din păcate nu mi-a dat prin cap să le fac o poză......

și am ajuns pe Dorobanți.......


și pierdută-n gânduri m-am trezit la Romană.....

și mi-am spus că nu ar fi rău să merg în Icoanei....și brusc.....m-a pufnit un hohot de râs.....regăsisem pașii din Herăstrău......clar, mă aflu pe drumul cel bun!


Grădina, cam pustie..... 


mi-am continuat drumul pe Calderon....

m-am intersectat cu Batiștei........

am făcut stânga pe Arghezi și am ajuns în Rosetti...


asta a fost o poză făcută pe Botev, exact în momentul în care se aprindeau becurile pe stradă....exact în acel moment, am rămas fără baterii....









.....mi-am continuat drumul spre Udriște, m-am intersectat cu  Unirii și am intrat de Mircea Vodă, apoi pe malul Dâmboviței.......Uite asta a fost ziua mea, venind pe jos de la Piața Scânteii ...și totul a plecat de la o banală cutie de detergent de care aveam nevoie de dimineață.....

5 comentarii:

  1. Zici că e ziua ta...
    La mulţi ani!, cu repetiţie...:)
    Plăteşte cu cardul de credit...scapi de rest...;
    În colţul din Herăstrău au dezvelit statuia unui compozitor...;
    Foloşeste acumulatori de rezervă...;
    Ai mers prea mult pe jos...

    RăspundețiȘtergere
  2. ştii,este o vorbă,uneori nici nu ştii cât de departe ajungi atunci când nu ştii încotro o iei:)..totuşi mi-a plăcut mult postarea însoţită şi de imagini,astfel că fără să vreau personal m-a prins nostalgia aducându-mi aminte că ceva ani în urmă am trecut şi eu prin locurile pe care le-ai prezentat aici..chiar mi s-a făcut dor de capitală,din păcate însă nu cred că voi mai ajunge pe acolo vreodată,aşa că mă voi mulţumi doar cu amintirile şi cu imaginile de pe net...

    RăspundețiȘtergere
  3. @Dr. Cat..erau acumulatori...dar descărcați..Cât privește cardul....de prea multe ori l-am uitat în bancomate și am umblat să-l recuperez astfel încât am renunțat....
    @Ryanna...dacă ajungi cumva, dă un semn...o să te însoțesc cu plăcere !

    RăspundețiȘtergere
  4. O ciupercuta care cred ca-ti place:

    http://www.imagehousing.com/image/484930

    RăspundețiȘtergere
  5. Brândușa...mulțumesc, parcă-i pentru mine!:))

    RăspundețiȘtergere

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...