sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Ireversibilul.........



Viața în doi.....comunicare, creație, interacțiune, voință, încredere, erotism. Viața în doi.....imprevizibilă și deseori regretată. Uneori totul se transformă în non-comunicare, neîncredere, tăcere, egoism și......frustrări. Unii rămân împreună, alții își strigă amărăciunile, alții disimulează, unii nu concep decât “noi”….pentru unii contează doar “eu”. Să crezi că ar trebui să -ți cauți opusul, sau să cauți să te completezi? E vorba oare de echilibru, sau doar de dorința de a conduce….Nu am înțeles niciodată de ce cineva încearcă să schimbe pe altcineva…..ce rost are? Cred că mai corect e să-l lași să se schimbe….dacă dorește…..dacă crede că merită…..Schimbarea ar trebui să înceapă cu cel ce încearcă să schimbe……Însă orice pas ai face, într-o relație, el e ireversibil…..undeva, în subconștientul celuilalt, el lasă urme…..ce-or să apară la suprafață exact atunci când n-or să-și aibă rostul…..

5 comentarii:

  1. Nu te poti schimba decat pe tine, si doar dorind cu putere, desi si aici totul e relativ. Relatiile sunt diverse, cum tu spui, asa cum diverse sunt gradinile lumii, diminetile si serile...niciodata la fel, niciodata aceleasi ... niciodata doi sori, niciodata doua luni, pe acelasi cer, ci stea si luna, soare si nor...totul o completare, care trebuie, lispseste, e sau nu necesara.

    Pasi marunti si singuri draga mea, simte pe unde mergi, mereu !

    Life isi life ! - asta ascult acum !

    RăspundețiȘtergere
  2. Recitind, rectific "pasi marunti si siguri"..asta era urarea...Life is life - greseala mea, grabita, una gandesc alta apas pe taste !X_X

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) siguri sau/și singuri, îmi e totuna...e bine oricum....

    RăspundețiȘtergere
  4. Viata in doi este minunata. Desi stiu ca singuratatea are savoarea ei, in doi totul este...inmultit. Si nu mi se pare o solutie ca, daca nu-ti mai convinse, sa incerci sa schimbi pe cineva. Nu pentru ca n-ai reusi, ci pentru ca n-ar fi corect. Cand v-ati alaturat aveai oarecare parere despre el/ea si stiai cum stai. Consider ca trebuie sa iei lucrurile asa cum ele apar. Sa mergi inainte, iar cand nu-ti mai convine sa te opresti. Esti liber sa faci ce doresti cu libertatea ta, cu viata ta. Se mai spune ca in viata unul iubeste, iar celalalt se lasa iubit, dar cred ca undeva trebuie sa existe un echilibru si el poate aparea acolo unde nici macar nu-ti inchipui. Poate ca lucrurile trebuie lasate in voie, fara intentia de a schimba ceva decat atunci cand schimbarea este necesara. Poate ca viata ar fi mult mai usoara si mai echilibrata asa.

    RăspundețiȘtergere

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...