vineri, 7 ianuarie 2011

Vine o vreme..

Ne-am adunat o mână de oameni.....mai bătrâni, mai frumoși sau nu, mai veseli sau mai resemnați,  cu copii sau nu.....ne-am adunat și depănăm amintiri...râdem și nu prea....parcă am fi la liceu.....vrem să ne facem de cap dar, nu avem voie. Soarta a adunat o mână de oameni....mai albi, mai înțelepți, unii mai cu speranță .....ne-am adunat pentru-că prima din generația noastră a plecat.....și nu o să se mai întoarcă.....soarta a vrut să ne adunăm o mână de oameni....încă tineri, încă cu un viitor în față.....a vrut să ne adunăm și să plângem o altă soartă....curmată prea devreme de un nebun.......

3 comentarii:

  1. :(
    Nu cunoaste nimeni lungimea firului de pe mosorasul vietii. Poate e bine, poate e rau.
    Cert este ca daca am fi mai constienti ca acel fir se va termina neasteptat de brusc, poate am trai viata altfel, poate am face alte alegeri, poate ca am pretui clipele cu alte "unitati de valoare"!
    Nu stiu ce cuvinte s-ar potrivi in astfel de context.
    :(

    RăspundețiȘtergere
  2. @Tzug'...așa e, nu știm. Dar nu știm nici să trăim. Am fost colege 8 ani de zile....Mulțumesc pentru gândurile tale!

    RăspundețiȘtergere

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...