joi, 14 octombrie 2010

Se dă o situație......

Situaţie: se dă un colectiv, care, printre altele, are datoria de a fi imparţial, absolut corect prin natura muncii pe care o prestează, ca efect al neîndeplinirii sau îndeplinirii sarcinilor în mod necorespunzător atrăgând o răspundere civilă sau penală, după caz….. Şi la un moment dat, din pură întâmplare, nefiind poate în locul potrivit şi la momentul potrivit, observi că un coleg face ceva ce sub nicio formă nu ar trebui să facă. Consecinţa faptei, atrage răspunderea penală din partea lui, a colegului, afectează întregul colectiv, afectează o grămadă de terţi, cauzând prejudicii (nu contează dacă sunt materiale sau nu) pentru toate părţile implicate.
Acum, ca să nu o mai dau cotită, am făcut marea descoperire din întâmplare. Dilema mea, a fost: să aduc la cunoştinţa şefilor sau nu?
Dacă alegeam să tac……să nu aduc la cunoştinţă ceea ce a făcut….. ., în mod cert, ar fi urmat şi alte fapte din partea colegului, poate mult mai grave….Şi mă alegeam cu conştiinţa încărcată.
Dacă alegeam să vorbesc…….aveam pe conştiinţă o persoană. Urmările pe care le-ar avea de suportat aceea persoană ….aici fiind vorba de locul de muncă, de faptul că prin ceea ce a făcut nu prea mai are pe unde să se angajeze ….de răspunderea penală…Dar, pe de altă parte aveam conştiinţa curată.
După multe nopţi nedormite, după multe gânduri negre, am luat o decizie şi am procedat cum am crezut de cuviinţă.
Voi cum aţi proceda într-o astfel de situaţie? Care ar fi decizia voastră? Să vorbeşti…Sau, să taci….

16 comentarii:

  1. Stii la ce ma gandeam cand citeam? Ca as vorbi cu colegul si i-as spune sa mearga sa comunice ce-a facut (poate exista o masura mai putin aspra). I-as fi spus ca stiu ce-a infaptuit si ca, daca nu se duce, voi face ceea ce constiinta imi dicteaza. Eu asta as fi facut, in mod cert.

    RăspundețiȘtergere
  2. :)...din păcate e genul căruia îi vorbești în zadar...răul deja a fost înfăptuit...genul căruia dacă i-ai spune te-ar amesteca și pe tine în mizeria lui...

    RăspundețiȘtergere
  3. :)
    si
    (:
    raspunsul meu este similar cu al lui QED!
    Ma gandesc intotdeauna ca "a face rau" este cel mai usor cu putinta, in schimb a face bine este cel mai greu cu putinta!
    Bine, noi vorbim din exterior, avem prezentata o situatie evaziva, fara detalii, fara a sti gravitatea faptelor, chiar daca tine de penal.
    Spre exemplu: una e sa vad un coleg furand, si alta e sa vad un coleg care violeaza, agreseaza, vinde droguri etc. - genul de actiuni care au impact deosebit de grav asupra altor persoane!
    Daca a furat - exista clementa, exista un colectiv care ar putea lua masuri, inainte ca seful sa afle.
    Pentru ca un individ nu poate fi "genul ala de care vorbeai" intr-un colectiv care-l marginalizeaza.
    In fine... sunt multe aspecte necunoscute!
    Pana la urma, important este ca tu cu tine sa dormi bine noaptea!

    RăspundețiȘtergere
  4. Chestie penală...
    complicat...
    dacă a făcut ceva şi ai pus şi tu degetele devii complice;
    dacă doar ai văzut...scrie scenariul unui film...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu dragilor....nu a furat, nu a violat...nu a agresat....:).....nu a fost un coleg marginalizat, culmea...era de încredere......era "mâna dreaptă"....

    RăspundețiȘtergere
  6. Degeaba mă chinui să găsesc cuvine potrivite....nu le găsesc deloc...pe scurt...un coleg falsifică acte pe care le folosește, prin puterea cu care a fost investit, prin natura muncii lui....în detrimentul altor persoane, efectuând un abuz în serviciu, înșelăciune și uz de fals.....e grav? E de tăcut? Sau de luat măsuri? Ceea ce a făcut nu se putea "repara" sub nicio formă .....colegială sau mai știu eu cum...

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu putem vorbi aici de "a face rău"....e vorba de cinste și onoare.....deși poate părea pompos......dar asta e....De cum e corect.....

    RăspundețiȘtergere
  8. O asemenea situatie am trait si eu, cu multi ani in urma.Si ce am ales ?
    Sa ma retrag, sa renunt la colectiv, la munca in firma respectiva. Riscul exista in doua parti. A spune, era poate similiar cu a nu fi crezuta. A-mi atentiona colegul sau colegii, insemna excluderea mea din randul lor.
    Si cum sunt un om integru, atat cat mai pot in societatea asta, am ales retragerea.
    Si am ales bine.Schimbarea, alt loc de munca, alti colegi, alt statut.

    RăspundețiȘtergere
  9. Brândușa...nu înțeleg...de ce să fugi, de ce să renunți din vina altuia? Nu sunt de acord. Probabil nu erai mulțumită de acel job și întâmplarea a fost un argument în plus să pleci....Dacă ai fi atenționat colegii și te-ar fi exclus.....ghinionul lor, înseamna că nu sunt onești...și deci, de nebăgat în seamă....Acel coleg care a făcut ce a făcut, știa foarte bine ce face și ce riscuri implică...spera doar să nu fie descoperit și atât. De ce să sufere alții? Și cât timp trebuie să ne mai ascundem capul în pământ ca struțul?

    RăspundețiȘtergere
  10. Vei spune, spre asta inclini... Iar Brandusa a ales bine. Nu trebuie sa faci la fel. Fa exact cum te indeamna constiinta si sufletul. Daca-i faci rau, sunt convinsa ca merita. Totul este sa ai dovezi ca sa nu ti se impute vreo invidie. In rest, nu ezita. Inspira, spune-i, expira. :) Bafta!

    RăspundețiȘtergere
  11. Cand nu poti schimba situatia, cand coruptia e bine inradacinata, nu fugi, ci iesi din scena...si lasi actorii sa-si faca jocul.Am simtit ca sunt din alt act, in alta piesa.

    A lupta cu ei, inseamna sa ai arme, sa ai macar atatea mijloace, cate au si ei, sau un AS in maneca. Si crede-ma eram "scarbita" de lupta asta.Parea o troaca mare, in care cei intrati nu mai ieseau.
    Si sincer, depinde de la situatie la situatie.
    Intr-o lume corupta, ipocrizia unei batalii cu mori de vant, nu-si are sens. Mai bine faci grupuri cu oameni ca tine, si atunci forta e alta, decat singur in fata hoardelor.
    In fine...iti doresc sa alegi tu ce-i mai bine pentru tine si ma bucur sa te stiu onesta, asta e tot ce conteaza pana la urma.

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu nu sunt de acord să fug...chiar dacă o să pierd. Nu rezolv nimic cu fuga. Și, arme.....de astea nu duc lipsă ....iar as-ul meu nu e nicidecum ascuns, e doar adevărul...
    Nu înseamnă însă că ăți condamn decizia...nu am acest drept....fiecare e liber.
    Însă cred că e greștit să spui că, contează doar să te simți bine, aș completa cu: contează să te simți bine în raport cu ceilalți...

    RăspundețiȘtergere
  13. Pacat, n-ai inteles ce spun.Locul meu nu era printre ei, nu aveam pt ce sa lupt.
    Ce fuga, despre ce fuga vorbesti tu ??
    Ok, nu ma justific, dupa epuizari si lupte peste lupte, ai sa inveti si tu cat inseamna viata si ce trebuie sa pretuiesti..nu lupta, ci frumosul si armoniosul !!!

    RăspundețiȘtergere
  14. Probabil nu ne-am înțeles...eu vorbeam aici de a nu ascunde adevărul...diferența între situații era că eu aveam de ce să lupt...

    RăspundețiȘtergere
  15. da, am trecut prin astfel de dileme. in primul rand imi lasi impresia ca ai o buna pregartire juridica. pari chiar practicanta!
    revenind la speta: as analiza-o din doua puncte de vedere:
    1: daca raul savarsit prejudiciaza grav un colectiv - in care esti inclus sau exclus, indiferent - iar colectivul ar fi grav prejudiciat, nu trebuie protejat individul. in opinia mea, binele colectiv predomina binele individual. nu poti proteja un individ care prejudiciaza o colectivitate. prin urmare. as interveni. nu as putea sa vad cum un colectiv sufera, esste afectat prin actiunile unui individ fara scrupule.

    2: daca raul inca nu se savarsise pentru comunitate, as fi incercat sa fac tot posibilul sa il opresc pe individ inainte ca raul savarsit sa isi produca efectele.

    parerea mea, hac!

    RăspundețiȘtergere
  16. "Răul" nu a prejudiciat colectivul, ci anumite persoane care au apelat la serviciile acelui colecitv. Când am descoperit "răul" fusese deja înfăptuit, nu mai era nimic de reparat, decât cinstea colectivului

    RăspundețiȘtergere