vineri, 5 martie 2010

Despre Cineva

Umbra serii  învăluia oraşul desenând figuri ciudate în drumul ei......Aşteptam, la Romană, pe cineva drag....cineva drag care nu mai venea. Renunţasem să mai iscodesc feţele celor din jurul meu, când un om bătrân se îndreptă către mine....Ţinea în mână un rest de ţigare...chipul îi era brazdat de un zâmbet neterminat. Părul albit, umerii încovoiaţi....Hotărât, cu acelaşi zâmbet, mă întreabă: "Ştiţi care este cel mai frumos sentiment?" Mă uit la el ....: "Nu, care este?" Bătrânul îmi răspunde sec: "Să aştepţi". Puţin plictisită îi spun "Depinde ce". Bătrânul, privi brusc în jos....zâmbetul se şterse preţ de o clipă doar.....apoi ridică spre mine un chip  brăzdat de un zâmbet neterminat şi spuse hotărât: "Să aştepţi o femeie care nu mai vine"......În acel moment totul în jurul meu se cufundă în linişte...absurdă...grea.....O clipă care păru un secol...apoi cineva mă luă de mână...."Am întârziat....mă ierţi?"

2 comentarii:

  1. Buna!
    Cand destinul iti arata pasii, prin gura semenilor.
    Mi-a placut.

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar aşa a şi fost până la urmă....acum ştiu ce înseamnă să aştepţi...

    RăspundețiȘtergere