joi, 25 martie 2010

................


Asculta mai multe audio Muzica

Te simţi golit şi aştepţi clipa când sufletul tău o să fie din nou plin de dorinţa de viaţă, clipa când tot ce-ai dăruit odată, cumva, se va strânge la loc......dar......sufletul poate rămâne gol, pustiu şi timpul rămas să nu fie îndeajuns ca să te poţi vindeca.....mereu să fie un dor nestins.....mereu să încerci să aduni infinitul într-o lacrimă caldă, fierbinte......să nu mai poţi să fi acolo, sus.....în absolut, să nu-ţi mai doreşti poate acel absolut de frica căderii, de mizeria de jos. De câte ori poţi să încerci? De câte ori poţi gusta acel superb început, de câte ori poţi să te desprinzi şi de câtă putere ai nevoie? De câte ori poţi să te pierzi, să te aduni, să te chinui cu clipele şi orele ce trec, să numeri nopţi grele şi lungi, să numeri zilele ce nu se mai sfârşesc? Răsărit si apus......Regret şi speranţă......Timpul.....ce trece.... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...