Ora 02.14 minute....somnul nu-și găsește drumul spre casă........02.15 minute..doar tic-tac-ul mecanic al ceasului și umbre timide pe pereți, umbre născute din lumina palidă a felinarului din stradă........02.16 minute...timpul trece nefiresc de încet...Umbrele încep să prindă viață...o pasăre-n zbor, un animal grăbit...Își aminti cum, odată, mai demult...cu ce naivitate încercase.....
-Dispari! Nu mai vreau să te văd!
Niciun răspuns....doar o urmărea-n tăcere...
-M-am săturat de tine! Oriunde mă duc...ești acolo...
Nimic....și totuși ...era acolo...
-Spune-mi ce trebuie să fac?! Spune-mi unde trebuie să mă ascund.... ce trebuie să devin....Pentru-că nu contează de e zi sau noapte, de e soare sau nori.....ești mereu un pas înainte... sau înapoia mea...
Orice ar fi făcut, oriunde s-ar fi dus...oriunde s-ar fi ascuns...nu putea să scape de partea întunecată a ființei ei....
Doar daca deschidea obloanele sufletului sa patrunda lumina!
RăspundețiȘtergereNu face nimic...
RăspundețiȘtergereo parte intunecata dar totusi inofensiva...
RăspundețiȘtergerece e intunecat in noi iese sub alte forme mult mai daunatoare noua si altora
Cred ca fiecare dintre noi are o parte intunecata de care nu poate scapa orice ar face,oricat ar incerca sa o tina ascunsa adanc in suflet pana la urma tot o sa iasa la iveala...
RăspundețiȘtergereVocea din sertar ?!
RăspundețiȘtergere