Mi-am adus aminte de Paganini

Asculta mai multe audio Muzica

"....... Niccolo Paganini. Cele dintai sunete, inainte de vioara le-a dat la nasterea lui, intr-o casa saracacioasa din Genova(1782) . Dupa ce i-a descoperit talentul, tatal micului geniu l-a plimbat prin cateva orase din apropierea Genovei cu scopul sustinerii unor concerte. Cu toate ca sumele incasate erau de respectat, viata lui Paganini nu era roz deloc. Capul familiei pierdea banii la jocuri de noroc iar mania si-o varsa pe nevinovatul si firavul Niccolo. Dupa concerte ziarele vuiau de zvonuri cum ca muzica lui Paganini are legatura cu maleficul iar cel ce manuia arcusul era diavolul in persoana. Invidia si teama de a nu-si pierde castigurile i-au manat pe multi alti violonisti sa-i stea impotriva si sa umple presa de zvonuri neadevarate. Ajuns matur, Paganini era o adevarata spaima pentru violonistii vremii. Vioara lui scotea niste sunete ce impietrea auditoriul si ca reactie cei mai multi isi faceau semnul crucii. Concertele prin orasele Italiei adunau sute de oameni dar faima nu parea sa ramana favorabila lui Paganini. In orasele in care urma sa concerteze Paganini gasea afise care anuntau amanarea evenimentului.Alte afise il infatisau in spatele unor gratii conform zvonului ca el ar fi un fost ocnas ce si-a ucis nevasta iar ca sa scape de captivitate si-ar fi vandul sufletul necuratului. Ahtiati dupa venituri grase, redactorii ziarelor de atunci anuntzau fara jena, periodic, moartea celebrului violonist. De fiecare data Paganini trimitea scrisori de dezmintire care erau sau nu acceptate si publicate. Cu toate ca era de o uratenie absoluta, deseori asemanat unei maimute, Paganini isi gasi totusi o iubita frumoasa care urma apoi sa-i aduca pe lume unicul sau fiu. O inovatie adusa viorii a provocat controverse. Paganini prelungise arcusul si inlocuise coardele de vioara cu cele de violoncel. In continuare zeci de concerte il purtau prin Italia fascinand atat cunoscatorii de muzica cat si oameni simpli, ai potcoavei, prin muzica insufletita ce o nastea vioara lui. Tot mai multi oameni cu influenta conduceau din umbra intregul mecanism al nimicirii lui Paganini. Asa a ajuns violonistul sa fie tratat de niste medici care in loc sa-i ibunatateasca starea de sanatate i-o agravau dandu-i fel de fel de otravuri. Sanatatea subrezita parea sa nu-l opreasca din actul creatiei iar simtamantele le imprima mereu pe portativ ca mai apoi sa le interpreteze intr-un stil naucitor. Papalitatea nu era nici ea de partea gigantului viorii. Pentru ca nu vroia sa cante in biserici precum ceilalti violonisti Biserica a inceput si ea sa fie partasa la destramarea vietii lui Paganini. Aceasta fapta il punea pe Paganini intr-o si mai mare vrasmasie fata de cele sfinte. S-a ajuns acolo incat, la moartea lui (1840) sa nu vrea nici un preot sa-i oficieze funerarile iar un ordin de sus obliga oamenii tzarii sa nu lase ca trupul neinsufletit sa fie inmormantat pe pamantul Italiei. Asa scicriul de zinc a fost tzinut pe o insula iar apoi, timp de cativa ani, a tot fost coborat si ridicat din intunericul pamantului. Abia dupa 56 de ani Achillo Paganini,fiul sau, a reusit sa-i gaseasca un loc de-a dreptu` pe veci. ..............."