Sfârșit...de septembrie

Mircea Baniciu - Frunza
Asculta mai multe audio diverse

Tic..tac...tic...tac....trece timpul, se duc anii.....ne năpădesc amintiri, ne înfioară, ne bucură sau ne întristează....mergem incert spre un viitor necunoscut.......Suntem mai bogați cu fiecare secundă și de multe ori, nu ne dăm seama. Suntem prea prinși în real pentru a mai putea vedea frumusețea.....Vine toamna.....trece toamna.....

De la Cotroceni, la ......Ruse

Primul club de tenis din lume, apare în anul 1874, fondat de Harry Gem, Augurio Perera și doi medici de la Warenford Hospital, jocurile disputându-se pe gazonul hotelului Manor House. Mingea din cauciuc, era acoperită cu pâslă și foloseau încă de atunci, rachete pe bază de racordaj. Original din Anglia, tenisul era în special îndrăgit de persoanele bogate.

Se spune însă, că Walter Clopton Wingfield a pus bazele tenisului de astăzi, el jucând pentru prima dată acest joc în anul 1873.

Primul joc pe Wimbledon are loc în anul 1877, iar US Open se organizează pentru prima dată în anul 1881 la Newport, Rhode Island. Împreună cu Australian Open și French Open, formează Grand Slam....un vis al oricărui jucător......

Unul dintre visurile mele....să asist la un meci de tenis pe Wimbledon...

Dar, până una alta, m-am  mulțumit cu BCR Open România, care sâmbătă a adus multă bucurie.......

 În cinstea maestrului Radu Beligan, a avut loc un meci demonstrativ de dublu.......

Cristian Tudor Popescu

 Horațiu Mălăele......

                                                                               

 Andrei Pavel....și                                                                                

 Ilie Năstase........

                                                                          

                                                              

Desigur, perechea câștigătoare a fost cuplul Ilie Năstase-C.T.Popescu.....

                                                              

                                                        

                                                            

Un demonstrativ frumos, elegant și plin de savoare......... 

                                                                   

                                                                 

Semifinala dintre Juan Ignacio Chela-Albert Montanes, pentru mine, a fost o dezamăgire......

                                                    

Albert Montanes a avut grijă să se răzbune pe două rachete........

        

Juan Ignacio Chela câștigă detașat..........într-un meci lipsit de culoare....

Însă ce nu am înțeles, a fost rostul urechiușelor.......

                                                      

Partea din față era roz......

                                                       

Aceste venerabile doamne însă....de cinci ani de zile de când merg la BCR Open, le văd de fiecare dată, la fiecare meci, stând până la final.....admirabil!

                                                  

Meciul dintre Marcel Granollers şi Pablo Andujar a fost mirific....și surprinzător, câștigă Pablo, un jucător venit din calificări......

                                                  

                                                      

                                       

                                              

                                        

                                                

                                             

Gestul plin de bucurie al învingătorului.......

Și uite că mai am avut parte de o surpriză...un meci demonstrativ Pavel-Tecău, însoțiți la un moment dat de doi jucători din tribune.......

                                                          

Și intră în scenă finala la dublu.........

Perechea Juan Ignacio Chela/Lukasz Kubot (Argentina/Polonia) câștigă detașat, însă după un meci în care oboseala jucătorilor și-a spus cuvântul

Astăzi, ploaia ne-a pus pe gânduri.....nu îmi surâdea deloc o finală .....așa că, ne-am dus la Ruse..

Ne-am odihnit pe o terasă îmbietoare, sub un soare generos.......                                                 

Privită din față, acestă fântână seamănă cu un ghiveci de flori.......

                                                     

 Și o minge salvată de la un înec în Dunăre..:)

                                            

                                                          

Partea înnorată a cerului, este cea dinspre România...............................

E sau nu e compromis..?

 Cred că e greșit când spunem că o relație e totul.....iubit, prieten, amic....Uneori, printr-o relație speri că se repară totul....dezamăgiri, deziluzii...sper că o să reușești să te descarci de greutăți, de chinul de zi cu zi....și uite așa, povara poate trece pe umerii celuilalt. O relație, nu e totuși, soluția tuturor problemelor noastre. Cu cât vrem să fim mai intimi, cu atât cerem mai mult, cu atât celălalt se poate îndepărta mai mult...și de cele mai multe ori apare umilința și dezamăgirea...Când unul se retrage, celălalt se simte respins și neiubit. Și cu toate astea, separarea e uneori necesară pentru amândoi, necesară pentru a rezolva ceea ce uneori, se rezolvă doar solitar. Pe de altă parte, teama de intimitate...uneori te poate apăra, proteja. Cred că perioadele de apropiere ar trebui echilibrate cu cele de distanță. Distanța îți poate oferi șansa de a te gândi mai mult la tine, de a încerca să găsești plăcere în ceea ce faci....Dacă oamenii ar fi conștienți că relațiile sunt prin natura lor, caracterizate de ambivalență, ar înțelege că din când în când, e nevoie de retragere...O relație, 99% e un compromis.

Ieri....

.....am avut de ales între BCR Open sau o plimbare prin "târgurile" din oraș....Știind că dacă ajung la tenis nu o să mă lase inima să mai plec din arene....am luat la pas orașul......După părerea mea, Zilele Bucureștiului nu au reușit să aducă parfumul trecutului......O mână de figuranți, câteva trăsuri și risipa de flori nu a fost suficientă......Dincolo de toate astea, am găsit însă ceva interesant. Chiar peste drum de....

 .....am găsit "un cuibușor de nebunii".....

                                                                                                                                                          

Antena aparține celor de la Romtelecom......mă întreb cum e posibil ca cineva, să fi încheiat un contract, pentru acel loc.......și m-am lămurit și cu "brand-ul turistic al României".....Se pare că cei din minister nu au atenție distributivă......eu zic dragilor, să vă mai uitați și în jur, apoi...să puneți mâna să faceți ceva! 

17 Septembrie....

george bacovia - amurg violet
Asculta mai multe audio diverse


Pe 17 septembrie 1881, la Bacău, se naște George Andone Vasiliu cunocut nouă ca și George Bacovia.....de la un mic autor de proză și versuri, cu puternice accente din marii lirici francezi, ajunge unul dintre cei mai importanți poeți simboliști români, tehnica de scriere fiindu-i recunoscută ca și o tehnică unică în literatura românească.


Poezia pe care o recită, Amurg violet, este scrisă în 1899, după o noapte petrecută, închis din neatenție, în turnul bisericii Precista din orașul său natal.

Ce ar trebui să devenim....

Pasiunea înfrânge uneori rațiunea...conștiința. Suntem oameni. Cineva mi-a spus: "Un om are voință"! Un om e și animal. Avem ghiare și nu știm să le folosim, avem colți și nu știm să mușcăm. Avem de toate, uneori chiar voința de a deveni animale. ...


Andrei Plesu - scurta filozofie
Asculta mai multe audio muzica

Trecere

Trec minute, ore, zile.........trec prin viață fără să mai număr.....Toate curg ușor, liniștit pe lângă mine fără să mă mai opresc să le privesc. Nu mai au importanță. Am făcut cunoștință cu o  grămadă de "oameni noi". M-au dezamăgit! Încotro s-or îndrepta? Cred că nici ei nu știu....Superficialitate, neseriozitate, demență, fuga după bani......Rostul nu mai are rost, e pierdut definitiv în plasa societății....e înăbușit, strivit.....Ești bun, ești prost....Ești prost, ești bun......


Vezi mai multe video din Muzica

Tăiatul frunzei la câini....:)

Ce bine e să nu ai nicio grijă.....să nu mai ai insomnii și nervi și stări idioate cauzate de colegi sau șefi imbecili...Să nu ai impozite de plată, ore de mers la servici....să fi liber pur și simplu. De ani de zile nu m-am mai simțit așa.....liberă.....Mă uit în jur și văd haosul....nervi, agitație, disperare....pentru ce toate astea? Oamenii au uitat că sunt oameni. Nu mai au timp pentru ei, pentru sufletul lor. Au scos tot ce era bun și frumos din viața lor și aleargă după himere.....ca un corb după ceva lucios! Stau pe margine și râd...Undeva mă văd și pe mine agitată, luptând zi de zi cu atribuții și obligații....ce ridicol! Pentru ce și pentru cine? În niciun caz pentru mine. Iar cei pentru care "luptam", cei care mă caută încă....să mai aștepte....nu mai sunt de vânzare! Sigur, la un moment dat o să fiu nevoită să iau o decizie....dar o decizie ce mă va privi doar pe mine........Pănă atunci, tai frunză la câini.....trag pisica de coadă .... mă plimb .....fac poze ... merg la pește.....

                                                                        Șase-șase.........:)

Cu toate că picura mărunt....ne vedeam de zaruri..Liniște, liniște...nicio mișcare....                                                                  Îmi place tare mult roua dimineții......Și singura captură....:)))

Trei albine au avut ceva de împărțit...