„N-am avut idee ce machiaj să îmi fac. Nu mi-a plăcut cel de reporter (în „Making a Living”). Cu toate acestea, în drum spre dulap, m-am gândit să îmi pun niște pantaloni lăbărțați, pantofi mari, un baston și un melon. Am vrut ca totul să fie contadictoriu: pantalonii foarte largi, haina strâmtă, pălăria mică, iar pantofii mari. Nu eram decis dacă să arăt tânăr sau bătrân, dar mi-am amintit că Sennett se aștepta să fiu mai bătrân și am adăugat o mustață mică, pe motivul că mă va îmbătrâni puțin, fără să îmi ascundă expresia. Nu știam nimic de personaj. Dar când m-am îmbrăcat, hainele și machiajul m-au făcut să mă simt cine sunt de fapt. Am început să-l cunosc, iar când am urcat pe scenă era deja născut.” (Chaplin, Charles (1964). My Autobiography. -Wikipedia)
Fiecare dintre noi.....ne naștem pentru un rol.....putem avea succes....sau nu.
Charlie, Garbo si Schnneider ... my ultimate faves :)
RăspundețiȘtergeredepinde daca ne si asumam rolul :)
RăspundețiȘtergere@Iulia...ziceai că ești balanță?:)
RăspundețiȘtergere@Ellenaa....e la modă "asumatul"....