luni, 7 noiembrie 2011

Vând clipe prețioase și cumpăr chestii inutile..

 


Mergea de-a lungul străzii înguste trăgând cu greu căruciorul după el. Mii de cute-i brăzdau chipul, încât puteai jura că este cel mai bătrân om de pe Pământ. Hainele ponosite, ghetele de culori diferite, mâini muncite și brăzdate de vreme...Însă ceva aparte îți atrăgea atenția....ochii. De un verde nefiresc. Cu sclipiri de fulger..Ochi ce priveau lumea din jur cu un fel de pace...ce parcă au văzut de toate la viața lor...înțelegători și în același timp.....neiertători.  ...În căruciorul ce scârția șubred la fiecare mișcare puteai zări fel de fel de lucruri inutile....bile colorate, nasturi, cărți vechi, penare, păpuși...Zâmbind misterios, bătrânul se opri lângă un tânăr ce parcă nu avea alt scop decât acela de a aștepta trecerea timpului........."Vând clipe prețioase și cumpăr chestii inutile!.....Doriți?" Tânărul se uită sfidător spre bătrânul ce se oprise lângă el.....Îi atrase atenția nimicurile multicolore din căruciorul prea greu.......I-ar fi plăcut mingea aceea, albastră......"Pot să vă ofer ceva mult mai important. Ceva ce nu se vede." spuse bătrânul. "Ce-mi poți oferi tu, ceva important, din sărăcia ta?" întrebă superior tânărul. "Privește chipul meu"..zise bătrânul. "Fiecare cută e rezultatul unei fericiri. Fericirea vine în urma durerii. Se câștigă. Pot să-ți spun cum.....". Un hohot de râs din partea tânărului drept răspuns......."Ha, ha, ha.....n-am nevoie de fericirea ta bătrâne.  Dă-mi mingea aceea și lasă-mă în pace"........Ochii verzi priviră adânc chipul tânărului, parcă citind cele mai ascunse unghere.......Îi dărui mingea, fără să mai scoată o vorbă. Apoi, trăgând căruciorul prea greu pentru el, își continuă drumul de-a lungul străzii înguste, șoptind parcă pentru sine.."Vând clipe prețioase și cumpăr chestii inutile!...."  La fel ca și un pom ce-și vine ultimele frunze iernii...Inutil...

12 comentarii:

  1. O, da! Dar o vreau livrată prin curierat rapid! Poţi? :)

    RăspundețiȘtergere
  2. O, da!
    Numai că între timp a fost altcineva mai rapid cu răspunsul :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Parca vad acel batranel tarand dupa el caruciorul,parca ii vad fata brazdata de riduri si semnele vietii.
    Uneori judecam oamenii dupa infatisarea exterioara,cea interiora fiind mai putin interesanta.Cred ca acel tanar avea multe de invatat daca il lasa pe batranel sa zica pana la capat ce avea de zis. cUn om batran,trecut prin viata,e mult mai intelept si stie mai multe decat un tanar care nici macar nu stie ce e cu adevarat viata.
    Uneori ar trebui sa stam sa ii mai ascultam si pe cei din jur si sa nu ne mai credem buricul pamantului.

    Foarte frumoasa si interesanta postarea ta,ca multe altele:)
    O seara minunata sa ai>:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumos!E atat de vie imaginea celor doi...

    RăspundețiȘtergere
  5. @Dr. Cat...atunci aș vrea Saturn-ul..
    @Dream....mulțumesc! De regulă, suntem superficiali!
    @Eu....mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. frumos ai scris aici...e tare adevarata zicala: cine nu are batrani sa isi cumpere!
    numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  7. @Liviu...adevărat! Mă bucur că ai trecut pe aici! Zi faină!

    RăspundețiȘtergere
  8. Minunata descriere a realitatii. Suna impresionant.

    RăspundețiȘtergere
  9. Emotionant articol, sau cel putin eu asa l-am simtit. Fericirea nu se cumpara ci se castiga.. adevarat!

    RăspundețiȘtergere
  10. nu cred ca mai are rost sa comentez din nou acest articol,am revazut din nou totul...
    ma bucur ca l-ai inscris la concurs si iti doresc mult succes! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Vă mulțumesc! E cam vechi, dar....actual.Bun regăsit!

    RăspundețiȘtergere