Unde o fi....?

Mai demult, m-am hotărât să-mi adun iubirea de prin colțurile sufletului și să o pun deoparte......Dar, pe alocuri prinse rădăcini ..... încât atunci când am smuls-o a lăsat răni adânci....Cu răbdare, am adunat chiar și cea mai firavă mlădiță........și-am pitit-o în buzunar.....Dar era prea aproape de mine. Am lăsat-o, undeva în cameră....și în fiecare zi o vedeam cum pâlpâie cu speranță.....Pleacă! Nu am nevoie de tine! Am deschis geamul și am aruncat-o departe, spre cer.......o pasăre o prinse și zbură cu ea, undeva.......Acuma, de la un timp îmi caut iubirea.....rănile nu se închid, își caută rădăcinile, fiorii au uitat ce să mai simtă, iar eu......țin mereu geamul deschis.......