miercuri, 12 ianuarie 2011

Mă întreb...

..de ce e toată lumea tristă? Unde s-a ascuns veselia? O fi vremea de vină? Sau nu mai avem putere. Frumosul din noi scade pe zi ce trece...ne lăsăm tot mai des copleșiți......viața a ajuns ca o monedă de schimb...ne scade valoare în fiecare oră....nu contează decât câștigul cu orice preț. Și orice am face e în van....pentru-că nu găsim ideea salvatoare....poate pentru-că e atât de simplă....dar nu vedem pădurea de copaci!

11 comentarii:

  1. :)
    eu sunt vesel si trist; trist si vesel... alternez starile, ca nu cumva sa dezechilibrez balanta!
    :))
    Cand perspectivele dispar incet-incet... zambetul se-ascunde! Cel putin pana cand natura il ademeneste sa apara.

    RăspundețiȘtergere
  2. ... sau
    :)
    melancolia este confundata cu tristetea?!

    RăspundețiȘtergere
  3. ..păi la tine pare a fi așa: vesel, trist, trist, vesel..:)

    RăspundețiȘtergere
  4. :)
    pare dar si e!
    La tine? cum e?

    RăspundețiȘtergere
  5. @Tzug'....La mine....ba-i trist, mai trist, foarte trist, apoi vesel, prea vesel...exagerat de vesel...apoi o iau de la capăt....
    @Antiignorantu...oare?

    RăspundețiȘtergere
  6. :)
    Hei, Man antiignorantu, nu-i musai sa raspunda nimeni...
    ecoul din fantana fermecata rezolva problema!

    septembrie si e bine?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. ce-i veselia?...nu am mai simtit starea asta din octombrie. deja m-am obisnuit sa zambesc atunci cand ar fi trebuit sa rad cu gura pana la urechi. nu mai e timp, dar mai avem atat de multe de facut.

    RăspundețiȘtergere
  8. @Dr. Cat....câte puțin din toate..:))
    @Radu...atunci să-ți aduci aminte să râzi!

    RăspundețiȘtergere

Nu ai ?! Nu, nu am ! Cum se poate să nu ai ? Păi.... ridic din umeri, negăsind niciun răspuns. Se uită la mine cu ochi mari, ținând ...